Glicemia? Cuvantul acesta il asociem de cele mai multe ori cu afectiunea numita diabet. O afectiune pe cat de silentioasa, pe atat de grava.

Glicemia reprezinta nivelul de zahar in sange. Aceasta concentratie se masoara in mg/dl si trebuie sa fie cuprinsa intre 80-120 (dimineata). Valori crescute ale glicemiei se intalnesc de regula fiziologic dupa o masa sau patologic in diabet.

Diabeticii, pe langa atenta supraveghere a unui medic diabetolog, au nevoie de atentia unui medic nutritionist si de un plan alimentar foarte bine structurat, pentru a consuma alimente care scad glicemia. Glicemia este in stransa legatura cu alimentele care contin carbohidrati, mai exact, toate aceste alimente au un indice glicemic. Indicele glicemic “spune” cat de tare va creste nivelul zaharului din sange daca consumam acel aliment.

Asadar, alimentele sunt cu indice glicemic mic-mediu-ridicat. In diabet se recomanda renuntarea completa la alimentele cu indice glicemic ridicat si se vor consuma alimente care scad glicemia. nutritionist AradChiar daca pare simplu pentru ca acest tabel cu indicele glicemic este disponibil pe internet, in realitate, nutritia isi mai arata unul dintre “secretele ei” pentru a complica putin situatiile. Prin procesele termice (gatire), alimentele isi schimba atat valoarea nutritionala, cat si indicele glicemic De exemplu morcovii au un indice glicemic scazut ceea ce ii face un aliment perfect pentru diabetici (in stare cruda), dar odata fierti indicele lor glicemic se modifica (in indice glicemic crescut) facandu-i o adevarata problema pentru cei ce sufera de aceasta boala.

Acesta este numai unul din motivele pentru care diabeticii au nevoie de o monitorizare atenta si grija unui medic nutritionist. Desigur, sunt si alte motive in primul rand pentru ca aceasta patologie este in stransa legatura cu alimentatia si stilul de viata.

Patologia hepatica este, din nou in stransa relatie cu alimentatia. Comportamentele alimentare gresite si stilul de viata dezordonat “agreseaza” ficatul distrugandu-l la nivel celular. Steatoza hepatica sau “ficatul gras” cum este denumita popular afectiunea, este prima reactie a unui ficat lezat. Chiar daca acest organ are capacitate de regenerare, limitele tolerantei sale sunt variabile. Medicamentele hepato-protectoare sunt imbogatite cu elemente necesare ficatului insa sa nu uitam ca toate medicamentele administrate pe cale orala se metabolizeaza hepatic si au consecinte negative in mod direct asupra organului.

Cu totii am auzit si stim despre importanta alimentatiei in sanatatea fizica, insa mult mai putini cunosc beneficiul sau terapeutic in afectiunile psihiatrice. Fie ca vorbim de anxietate sau depresie, fie ca vorbim de patologii mai complicate precum tulburarea bi-polara, studiile au relevat importanta alimentatiei in remisiunea lor. Mai mult decat atat, una din “renumitele” diete pentru slabit prin care si astazi multi oameni pierd kilogramele in exces a luat nastere in psihiatrie ca tratament al tulburarii bi-polare. Eliminarea carbohidratiilor din rutina zilnica, inlocuirea lor cu grasimi sanatoase si accentuarea proteinei de calitate si a alimentelor bogate in triptofan conduc la ameliorarea simtomelor si remisiunea bolii. Triptofanul este un aminoacid gasit in cateva alimente ce contribuie la secretia serotoninei. Serotonina este neuro-transmitatorul responsabil de “starea de bine”.

alimente care scad glicemia

alimente care scad glicemia

Daca am enumerat cateva din beneficiile alimentatiei in sanatatea umana, vom continua cu partea de pierdere a kilogramelor unde vom pune accent pe controverse precum orele de luare a mesei. Cand trebuie sa mancam? Sunt necesare ore fixe? Acesta este un detaliu important in programele de slabit.

Nu este importanta ora in sine, importanta este indreptata asupra intervalului orar dintre mese si timpul scurs de la ultima masa pana la instalarea somnului. Asadar este bine sa mancam des, sa nu lasam mai mult de 3-4 ore intre mese. Din totalul caloriilor ingerate intr-o singura zi, 60% sunt folosite pentru realizarea procesului de digestie. Practic, cand mancam des, organismul nostru “lucreaza” in permanenta pentru a realiza digestia, astfel va consuma mai multe calorii. Mancatul rar de 1-2 ori pe zi nu face altceva decat sa incetineasca metabolismul si sa favorizeze acumularea de tesut adipos.

Ultima masa a zilei recomand sa fie consumata cu 3 ore inainte de culcare. Nu contribuie la ingrasat daca intervalul este mai scurt insa riscul unei digestii partial incomplete este mare. Pe timpul noptii digestia este lenta, daca dormim imediat dupa masa, acest proces poate fi incomplet existand riscul de s incepe o noua zi cu alimente inca in stomac (partial nedigerate). Acest fenomen nu poate decat sa favorizeze riscul unor patologii digestive.

Asadar, o concluzie asupra randurilor de mai sus este ca mesele trebuie luate la intervale relativ egale intre ele, nu neaparat la ore fixe.

Relevanta geneticii in nutritie are un impact semnificativ. Ne nastem cu un tip somatic: ectomorf, mezomorf, endomorf. Primul se caracterizeaza prin “sunt slab, pot manca orice si nu ma ingras”, al doilea este cel de mijloc “slabesc si ma ingras repede”, iar cel de-al treilea este opozant primului “orice mananc ma ingras”. Ne nastem cu unul din ele, dar partea buna e ca prin nutritie il putem influenta astfel incat sa nu ne creeze un impediment.

Citeste mai multe articole.